Incep aceast post prin a spune ca acest blog nu este scris ca cineva sa-l citeasca ci ca sa fie scris, "nu scriu ca vreau sa spun ceva ci pentru ca am ceva de spus" !Stau si ma gandesc poate a fost bine in viata mea sa judec oamenii foarte dur, poate nu ... adica sigur nu, omul prin definitia lui este facut sa te dezamageasca fie el ca e prieten fie ca e un strain de pe strada care te lasa dezgustat cu un gust amar pentru ca a facut un gest care te-a deranjat fara ca nici macar sa-si dea sema.
Dragostea ... iubirea sentimente fade fara noima aruncate de un zeu in concediu, sau poate a baut prea mult ... a fumat sau poate si-a bagat in vena si acum sta rastignit pe altarul pe care si l-a construit singur, ca orice muritor care-si sapa singur mormantul intr-o viata. Suntem muritori... suntem oameni, suntem de o conditie foarte proasta ... suntem conceputi in graba si poate ireparabil. Viata unui muritor este doar un drum catre pamant, in timpul vietii iti doresti ce e mai bun ... vrei sa te duci in concedii vrei sa vezi ce e mai frumos in lume, viziunea altora la ce e mai frumos, dar pierzi ce e mai frumos in viata ta ... iti pierzi viziunea ta de ce ar putea fi frumos ce ar putea sa te determine sa vezi ca te umple de un sentiment de implinire.
Scriu fara de sfarsit si fara inteles nici macar pentru mine, nu ma inteleg nu incerc nu pot, as putea sa scriu despre tine, as putea sa scriu despre mine ... sau poate despre cel ce a facut aceasta lumea ca-i spune Dumnezeu sau poate Tangri, Alaah, Chaos,Buddha , Mahaa-Vishnu sau alt fel.
Poate as vrea si eu sa fiu Izanagi si sa mi-o gasesc pe Izanami cu care sa creez o lume cu un baston magic ... sau sa invart dintr-un toiag fermecat si sa spun .... "lapte praf" sau "sasã cai" !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu